CE SEMNIFICAȚIA ARE PUNEREA INELELOR LA LOGODNĂ?

 

 

 

 

 

Taina Sfintei Cununii este precedată de slujba Logodnei. Logodna (în greceşte mnisteia – cerere în căsătorie, sau arravon – arvună, gaj, angajament, chezăşie) este o slujbă, care anticipează Cununie. În cadrul Logodnei Biserica binecuvintează şi consfinţeşte legământul sau aşezământul, adică tocmirea, aşezarea sau punerea solemnă la cale a căsătoriei dintre cei doi tineri.

Slujba Logodnei cuprinde următoarele momente:

  • Binecuvântarea;
  • Ectenia Mare;
  • 2 rugăciuni: una principală şi a doua de plecare a capetelor;
  • Punerea inelelor prin formule ce se repetă de 3ori pentru mire şi mireasă,
  • O rugăciune despre inele;
  • Ectenia întreită
  • Apolisul/otpustul (încheiere), în caz dacă Logodna se oficiază separat de

Partea cea mai de seama a logodnei este punerea inelelor în degetele logodnicilor.

Ce sunt inele? Inelele (verighetele), sub formă de cercuri, fără început şi sfârşit, erau în Vechiul Testament simbol al puterii şi încrederii ce se acorda cuiva; în creştinism ele simbolizează iubirea nesfârşită şi fidelitatea reciprocă, dar şi trăinicia legăturii dintre viitorii soţi. Inele așa dar sunt semne al iubirii și al fidelității.

Inele se mai numesc și verighete. Verighă este o povară, o greutate, care se poartă de unii călugări înduhovniciți.

Revenind la inele, țin să menționez că aceastea sunt simboluri și a responsabilității și grijii unul pentru altul! Să vedem de unde reiesă această viziune!

La rugăciunea plecării capurilor, preotul exclamă: „Binecuvântează (Doamne) logodna aceasta și unește și păzește pe robii tăi aceștia în pace și într-un gând”. Așadar, de acum încolo el și ea trebuie să trăiască în pace și să gândească la fel. Să gândească la înmulțirea dragostei, ocrotirea familiei, înfrumusețarea casei lor.

Iar după rostirea celor două rugăciuni, preotul ia inelul mirelui, și rostind de 3 ori formula: „Se logodește robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Duh”, atinge fruntea mirelui și a miresei, face cu inelul semnul Sfintei Cruci, îi dă mirelui să sărute inelul, apoi îi pune pe mână inelul. Același lucru face cu inelul miresei.

De ce preotul atinge cu inelul fruntea mirilor? Pentru ca aceștia să nu uite de promisiunile și angajamentele lor, care au declarat în fața părinților săi, în fața lui Dumnezeu și în fața unor altora. Să nu uite că sunt soț și soție. Să nu uite că trăiesc unul pentru altul, dar nu fiecare pentru dânsul ca în fabula lui Donici „Racul, broasca și știuca”.

De ce mirii sărută inele? Pentru că se încadrează într-o cursă foarte importantă, unde nu există EU, ci numai NOI, unde fiecare din miri se gândește la binele și confortul reciproc, unde soțul și soția devin ziditorii unui viitor, bazat pe dragoste și dăruire.

Cu ce putem noi să asemănăm inelele mirilor? Eu am făcut așa comparație alegorică. Pe timpul, când tehnologia nu cunoaște tractoare, strămoșul nostru prelucra pământul cu o pereche de cai sau pereche de boi. Pentru ca animalele să se incorporeze în munca agricolă, ei erau uniți într-un instrument, numit jug. Acest jug nu numai că-i ține strâns, ca să nu fugă, dar le ajuta animalelor să simtă prezentă amândorura. Și când strămoșul nostru pornea la munca pe deal, se întâmpla că unul din acea pereche să obosească mai repede. Ce putea să facă el? Să iasă, să se odihnească? Nu! Partenerul își asuma responsabilitatea să tragă pentru ambii. Când unul se simțea mai bine, deja trăgea el mai mult, și pentru el, și pentru ea. Așa făceau tot timpul, până când nu terminau rândul. Când terminau rândul, nu se odihneau, căci odihninduse la fiecare rând, riscau să se trezească cu ninsori! Dar se întorceau și apucau următorul rând.

Așa e și în familie: când primul slăbește, celalt trage pentru ambii; când al doilea slăbește – cel dintâi trage pentru ambii. Și nu se opresc, nu cedează, nu caută refugiu sau loc ascuns. Precum și inele sunt în forma de cerc, unde nu se găsesc nici unghi, nici ascunzișuri. Tot la fel e și în căsnicie: nu mai cauți retrageri din familie, pentru ca să te odihnești de copiii, de treburile casnice, de rutină. Ci ambii, umăr la umăr, uniți într-un „jug” frumos și cu binecuvântare cerească, să meargă doar înainte, fiind povățuți spre tot lucrul bun, și însoțiți de Îngerul Domnului în toate zilele vieții lor.

„Și dă robilor Tăi acestora viață pașnică, lungime de zile, înțelepciune, dragoste unuia către altul întru legătura păcii, seminție cu viață îndelungată, dar de prunci, cunună cea nevestigită a măririi!”.

 

Preotul Maxim Melinti, Biserica Ghidighici

Slujba de Logodnă

Verigele călugărilor

Jugul animalelor 

Lasă un comentariu

Calendar Creștin Ortodox

Arhiva Video

Vezi mai multe video