05 Martie 2015 Vizualizări: 947
Lumina din lumină,
Hristos stă în Grădină,
În Rai dumnezeiesc
Şi vrea să mă trezesc.
Căci viaţa mea cea scurtă
Petrec eu fără rost
Dar vine ceasul morţii
Iar eu stau ca un prost.
Şi stau, nepăsătorul
Trăind ca un beteag,
Cu ura şi omoruri
Chiar neavând pribeag.
Trăiesc! Aşa îmi place!
Şi viaţa o iubesc.
Şi gura nu îmi tace,
Continui să bârfesc.
Dar Tu aştepţi Iisuse
Şi poate că-n zădar
Şi totuşi mi-ai trimis
Dumnezeiescul har.
Din mila mi-ai trimis
Pe cap mi-ai revărsat
Şi iată m-ai convins
Spre Tine am alergat.
La Tine vin eu, Doamne,
Deschide-mi uşa larg
În ceasul cel de moarte
Te rog, să nu mă laşi.
Primeşte-mă, Stăpâne,
Eu tare Te iubesc.
Doar sufletul suspină
De iadul mă-ngrozesc.
Mă tem de-a Ta urgia
De focul cel nestins.
Mă tem de-a Ta mânia
Nu asta mi-am pretins.
Doream de mult Lumina,
Lumina lui Hristos.
Alături de Maria
Mama lui Iisus.
Doream să fiu în ceruri,
În Rai dumnezeiesc
Să fiu acolo pururi
Şi mila să cerşesc.
Preot. Maxim Melinti
Lasă un comentariu